Educatie pentru sanatate

GHIDURI PREVENTIE PENTRU PACIENTI

 

CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE NOUL CORONAVIRUS (Covid-19) 

 

Promovarea Sanatatii

SFATURI pentru tinerele mame

ALAPTAREA LA SAN

Fiecare copil are dreptul la laptele mamei sale, pentru ca laptele de mama este alimentul ideal pentru nou-nascut si sugar.

Laptele praf, desi vital in lipsa laptelui de mama, este mult inferior acestuia. Practic, nu exista argumente care sa justifice preferinta pentru laptele praf.

Alaptarea la san consolideaza legaturile afective intre mama si copil, in plus laptele de mama are o mare valoare biologica, continand enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si oligoelemente.

Primul supt trebuie sa aiba loc cat mai repede posibil dupa nastere.

In prima zi, se pune sa suga la san la interval de circa 2 – 3 ore cate 5 minute, desi cantitatea de lapte este neglijabila, insa colostrul (acel lichid lactat galbui din primele 2 – 3 zile) are o valoare biologica si medicala deosebita.

A doua zi, suptul dureaza cam 10 minute, iar a treia – a patra zi cate 15 minute.

Intre supturi nu se recomanda nici un fel de ceai sau alt tip de lapte.

Dupa circa trei saptamani, perioada in care se stabilizeaza lactatia, nu mai este limita pentru supt, fiecare copil avand tehnica, durata si ritmul sau propriu de supt. Sa nu uitam ca, fiecare copil are propia sa personalitate pe care trebuie sa o respectam.

 ORARUL SUPTURILOR

  •  Sa fie des, fara ora fixa, “LA CERERE”!
  • Acest ritm se autoregleaza spontan in circa 1 – 2 luni.
  • NU SE VA ALIMENTA “la cerere” daca se foloseste alimentatie artificiala (laptele praf).
  • Relativ la ora fixa va fi suptul de seara (ora 22) pentru a permite odihna de noapte a mamei.
  • Alaptatul frecvent, stabilizeaza lactatia si, pe masura ce creste cantitatea de lapte, va descreste numarul de supturi.
  • Copilul trebuie lasat sa planga putin inainte de a-l pune la san. Cu atentie si perspicacitate se va putea distinge plansul “de foame”, “de ud” sau de “boala”.
  • Copilul va suge alternativ de la ambii sani.
  • Pentru stimularea secretiei de lapte fiecare san trebuie golit complet.
  • ATENTIE! Narile copilului sa nu fie obturate in timpul suptului.
  • Dupa supt copilul va fi tinut in pozitie verticala, batandu-l usor pe spate, pentru a favoriza eructatia (ragaitul).

DIETA MAMEI CARE ALAPTEAZA

  • Este necesar un adaos caloric de circa 500 kcal.
  • Alimentatia va fi diversificata insa nu se vor consuma cantitati mari din acelasi aliment.
  • Nu se poate alapta in conditiile unei diete de slabire.
  • Ratia de lichide va fi crescuta cu 700 – 800 ml/zi, adaugandu-se 1 gr. de calciu/zi.
  • Nu se va folosi niciun fel de medicament decat cu prescriptie medicala.
  • Marea majoritate a medicamentelor trec in lapte. Acestea pot fi toxice pentru sugar!

DURATA ALIMENTATIEI NATURALE EXCLUSIVE LA SAN

  •  Este de 4 – 6 luni.
  • Pana la aceasta varsta, laptele de mama este suficient daca se adauga vitamina D3 si Fe (la nevoie).
  • Cand mama nu are suficient lapte, copilul este iritat, doarme prost, plange cu mult inaintea mesei, are colici abdominale si varsaturi, este constipat sau are scaune moi de culoare verde inchis (diaree de foame).
  • In timpul suptului, copilul va fi urmarit pentru a observa raportul miscarilor de supt cu cele de inghitire care normal trebuie sa fie de 1 la 1.  Verificarea se face si prin cantarirea saptamanala a sugarului.
  • Daca agalactia (lipsa de lapte la mama) sau hipogalactia (cantitate mica de lapte la mama) este dovedita si verificata de medic se trece la alimentatia mixta sau artificiala, dupa caz.

CONTRAINDICATII ALE ALAPTARII

  •  Boli metabolice ale copilului (icter genetic, fenilcetonurie, galactozemie, etc) sau boli ale mamei (TBC, cardiopatii decompensate, boli ale tiroidei, boli renale, diabet grav, cancer, scleroza in placi, hepatita epidemica, SIDA).

 

CANCERUL DE SAN

  • Cancerul de san este o boala grava dar care se poate vindeca. Apare la orice varsta, dar riscul de a dezvolta aceasta afectiune este mai crescut in preajma menopauzei (40 – 60 ani).

Semne alarmante:

  • Prezenta unei mici “umflaturi” la nivelul sanului, de obicei nedureroasa.
  • Scurgeri spontane din sfarc, care murdaresc lenjeria.
  • Zbarcituri ale pieli sanului (aspect de coaja de portocala).
  • Pierderea conturului regulat al sanului.
  • Prezenta unui mic nodul (ganglion), la axila (subsioara).

ATENTIE! Aceste semne nu inseamna obligatoriu prezenta unei tumori maligne.

  • Descoperit in faze incipiente, cancerul de san este vindecabil, in schimb, daca se amana tratamentul, boala progreseaza si sansele de vindecare scad vertiginos.
  • Autoexaminarea periodica a sanilor, o data pe luna,prin observarea lor in fata oglizii si palpare este modalitatea prin care fiecare femeie poate identifica simptomele specifice acestei boli.
    Inspectia sanilor in fata oglinzii

Pentru aceasta va pozitionati in fata oglinzii si cercetati sanii din fata si din profil observand daca exista:

  • Modificari ale dimensiunilor si formei sanilor.
  • Modificari ale pielii sanilor si a aspectului mameloanelor.
  • Prezenta secretiei mamelonare, spontan sau prin strangularea intre cele doua degete

Autopalparea este cea mai importanta examinare atunci cand este corect executata.

  • Culcata pe spate cu o perna sub umar sau stand in picioare.
  • Se pune mana dreapta sub ceafa si palpeaza sanul drept cu mana stanga.
  • Se folosesc cele trei degete din mijloc, intinse si alipite, nu numai buricele degetelor.
  • Se apasa cu cele trei degete de la usor, apoi moderat si ferm, circular, dinafara inauntru, in sensul acelor de ceasornic, acoperind toata suprafata sanului, sau de sus in jos si invers (vertical); apoi se palpeaza si zona mamelonului si, la final, se palpeaza si sub brat.
  • Intregul procedeu se va repeta si pentru celalalt san.
    ATENTIE! Palparea trebuie sa fie fina (nedureroasa), sistematica, ordonata si completa! 
          In cazul in care, in urma autoexaminarii, ati descoperit modificari la nivelul sanilor prezentati-va imediat la medic!

CE TREBUIE SA STIM DESPRE TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boala grava, cauzata de bacilul tuberculozei (bacilul Koch). Ea este localizata in oricare din partile corpului, dar cea mai frecventa localizare este la nivelul plamanului.

 

CUM SE TRANSMITE BOALA?

Tuberculoza se poate transmite de la o persoana bolnava la alte persoane sanatoase, pe calea aerului. Astfel, daca un bolnav de TBC tuseste, stranuta, striga, vorbeste tare, imprastie, in aerul din jurul sau, milioane de bacilli, pe care persoanele din jur ii inhaleaza. Bacilii ajung in plamani unde vor putea declansa boala.

 

FACTORI FAVORIZANTI INSTALARII BOLII

  • Spatiile inchise, aglomerate, neaerisite;
  • Munca in exces, pana la epuizare;
  • Odihna insuficienta;
  •  Alimentatie necorespunzatoare;
  • Boli cronice precum: diabetul, cancerul, leucemia etc;
  • Infectii cu virusul HIV sau alte virusuri.

CUM SE MANIFESTA TUBERCULOZA?

  • Tuse suparatoare, cu durata mai mare de 3 saptamani, fara o alta acuza evidenta;
  • Lipsa poftei de mancare;
  • Stare de oboseala permanenta;
  • Slabire accentuate fara motiv;
  • Transpiratii, mai ales noaptea;
  • Uneori poate aparea expectoratia cu sange.

Tuberculoza NU doare!

Daca resimtiti simptomele de mai sus trebuie sa va prezentati la medic!

 

TRATAMENTUL

  • Tratamentul consta intr-o combinatie de 4 medicamente diferite si dureaza 6 luni;
  • Prescrierea tratamentului se face numai de catre medicul specialist;
  • Chiar daca bolnavul incepe sa se simta mai bine, dupa cateva saptamani de tratament, acesta trebuie continuat, pana la incheierea celor 6 luni;
  • Intreruperea tratamentului inainte de 6 luni este o mare greseala, deoarece bolnavul nu se vindeca, boala va reveni sau se va croniciza fiind mai greu de tratat;
  • Tratamentul se administreaza sub supraveghere medicala.

Tratamentul tuberculozei este GRATUIT!

Tuberculoza este o boala VINDECABILA, daca tratamentul este facut corect!

 

 

Educatie pentru sanatate